Feeds:
Posts
Comments

Ca sa nu spune gurile rele, care este, ca la noi nu e cultura si ca dadaismul este o scuza perversa pentru incapacitatea noastra de a ne apleca suav peste arta in forma ei clasica, va propun

CONCURS!

Tema concursului e simpla. Priviti imaginea si spuneti ce reprezinta.

Castigatorul va fi primul care posteaza un commentariu care ne spune ce reprezinta imaginea de mai sus.

Premiul este un volum (al carui titlu este secret) de nelipsit din biblioteca oricarui suprarealist dadaist adevarat.

Regulament:

Poate participa oricine mai putin membrii Societe Nouveau DaDa.

Vă prezentăm în premieră mondială și cosmială primul film de foarte scurt metraj sureal via nouveau dada Societe dixit, cum ar spune marele sculptor al verbului zis seneșalul, efendi dar de cele mai multe ori Bă.

Imaginile au fost captate de ocul ager al subsemnatului la prima dintre cele tabere lucrative denumite pentru voi, muritorii de rand SOCNOD.

Eventuale critici așteptam pe adresa redacției

if you burned yourself with Romanian traditional sour soup, blow even in yogurt.

Nimic

Pentru ca baiet fiind paduri cutreieram si deoarece uneori ciorapii vin fara manivela si nu in ultimul rand pentru ca cogito ergo sum ma gandeam ce bine le zice artistu:

E caddi come corpo morto cade!

Ma imbatam cu tuica si cu vocta cu lamaie cu ILIESCU, Stroe, Manush, Dan, Paulica si alto oameni necunoscuti. Eram intr-o casa batraneasca, veche, intr-o camera cu masa mare, masiva, de furnir brun, inchis, pe niste paturi cu cuvertura albastra cu flori si desene crem brodate, dispuse in L pe langa pereti. Aveam in camera o lumina chiara data de un singur bec de 60w agatat de niste fire in tavan. Casa batraneasca era bantuita, mi-a zis o femeie care mi-a citit aura. In casa aia mai era si o colega mai noua din Design. Din niste poze ale ei, am aflat ca ta-su era motorist, rock. In poza erau tatal si mama colegei asteia, pe un motor KTM sau Afrika Twin alb cu verde. Tatal avea o geaca de piele neagra, mama o haina cu tesatura mare, vizibila, galben verzuie. Fetele nu li se vedeau deoarece erau acoperite, dupa geamul pozei, de un fularash crosetat din lana caramzie. In alta camera erau si paritii unui alt coleg din Design, Armeanu, pe care nu i-am vazut niciodata. Ta-su semana cu colegul asta al meu.
Iliescu iese in trening gri/verzui cu inscrisuri, de pe un hol in capatul caruia era o baie comuna. Parchetul scartaie, lumina difuza. Facuse dush. Intra in camera si eu fac o gluma “Parca mata semeni cu…” el ma ciupeste de brat si imi spune “El seamana cu mine!” Ne asezam turceste in pat. Eu imi torn tuica intr-un paharel de shot albastru. Iliescu isi toarna vodca cu lamaie dintr-o sticla subtire si inalta.
Initial ne uitam cu totii si mesteream la o bicicleta tip Pegas, albastra cu crem, dar mare rau, care avea intre coarnele ghidonului un bord imens cu f multe butoane, intrerupatoare si ceasuri, si in centru, un mare televizor de lemn tip Sirius. Am reparat ceva la ghidon/furca/sistemul de directie, actionat de un lant ca de bicicleta care scapase dintr-o parte. Apoi am luat un cablu gri, facut colac pe cadrul bicicletei si l-am bagat intr-o priza. N-am apucat sa-l bag bine ca stecherul a facut un scurt si l-am scos. Dar asta a fost de ajuns ca sa porneasca sistemul /bordul electric al bicicletei + inca un televizor din camera. Desi stecherul era scos din priza, toate functionau. televizorul din camera pornise pe desene animate, moderne, cu mult albastru, ceva spatial. Bordul bicicletei cu televizorul Sirius – pe tezaur folcloric sau ceva ansamblu de muzica populara.

De la ceva.
L-am visat pe Hugo Chavez, da nu mai stiu ce facea, parca era slab. Si aparea intr-un reportaj pe ProTV, ceva cu ambulante, fum .

Prin prezenta circulara anunt pe toti membrii, simpatizantii, fanii sau cititorii Societatii Nouveau Dada ca au obligatia ca de maine dimineata 15 ianuarie a.c.  la trezire sa invoce preputz-ul de trei ori pe voce guturala. Deasemeni seara au de asemenea obligatia de a invoca preputz-ul, pe voce firava de asta data, tot de trei ori. Si asta imediat dupa rugaciunea de seara.

Circulara are valabilitate divina si infinita, si se aplica de urgenta, retrospectiv si simultan.

Amin.

Prepuuuuutz!!! Prepuuuuutz!!! Prepuuuuuutz!!!

Inco solutie

Sunt din ce in ce mai eficient. Aznuoapte am visat cum pot sa scap de ecoul din camera proaspat renovata. Ecoul ma streseaza mai ales ca daca fac o partuza ma aude tot blocu’. Asadar solutia salvatoare a venit din nou din oniricul meu pragmatic.

Se facea ca sunt in vizita la un personaj nerecognoscibil. Habar n-am cine e ala da oricum are legatura cu Mihai Pelesu. In tot cazul trebuie sa-mi pun pe perete tapet rosu cu pene de strut. Pe pereti multe icoane si mai ales tot felul de siraguri de bile si matanii. Minim patru canapele dispuse in diverse pozitiisi un clavecin. Clavecin si nu pian pentru ca e mai mic. Inteleg ca merge si cu o orga Korg (dar nu altminteri). Din tavan trebuie sa atarne un abajur sferic model lampion chinezesc neaparat din foita de orez. Dupa usa un dulap neaparat din lemn de tec ca e mai poros si absoarbe mai bine sunetu’. In pat, pentru ca exista si un pat, atunci cand nu dormi pe el pui un maldar de maimutici si plushuri de tot felul. acestea absorb praful, sunetul si creeaza amuzament pentru duduile care te calca. Daca te calca. Cam atat…parca

Culmea, pe jos nu mai trebuie covor.  M-am cam scos.

Solutie onirica

desi nu am abilitatea oniricului la fel de bine dezvoltata precum a vajnicului meu coleg R-Oshk, mi se mai implanta sa visez si sa-mi aduc aminte. La mine visul are un caracter pragmatic. Adica prin vis gasesc solutii la probleme.

De pilda, azi dupa amiaza, pentru ca da eu dorm dupa amiaza, am gasit solutia prin care pot sa scap de corvoada de a o da pe catzelusha mea Tasha la ciocan si de a face pui. Am visat ca i-am facut rost de un pui de oposum care sugea la tzatza ei. Asta i-a declansat hormonul “mama” si asa a scapat de riscul la care este expusa pentru ca nu e sterilizata si nici nu a facut pui.

Atat.

Ma duc sa iau oposumu’

Older Posts »